ZIUA INTERNATIONALA DE LUPTA IMPOTRIVA RASISMULUI SI ANISEMITISMULUI

   După ce naziștii au ajuns la putere în Germania, în 1933, evreii au fost supuși unui tratament din ce în ce mai discriminatoriu, însoțit de acte de violență. La 9 noiembrie 1938, a început un pogrom împotriva evreilor pe tot cuprinsul Germaniei, ziua intrând în istorie sub denumirea de "Kristallnacht'' ("Noaptea de cristal"). Început la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenție rapidă ale lui Adolf Hitler. În toată Germania au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreiești, cioburile de cristal fiind împrăștiate pe străzi. Mulți evrei au fost agresați fizic, alții uciși, iar peste 30.000 au fost arestați și trimiși în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz. Violențele au durat 24 de ore, iar ''Noaptea de cristal'' a rămas în istorie ca începutul simbolic al Holocaustului. Peste 7.000 de magazine au fost distruse și 200 de sinagogi au fost arse în Germania și Austria de către bande de naziști. Până în septembrie 1939, peste 200.000 de evrei au părăsit Germania, proprietățile lor fiind confiscate de guvernul nazist.

În fiecare an, la această dată, rețeaua europeană UNITED, care luptă împotriva naționalismului, rasismului, fascismului și susține migranții și refugiații, organizează o campanie la nivelul Europei pentru comemorarea trecutului și pentru a protesta față de formele contemporane de fascism și antisemitism.

 Astfel, mai multe organizații pot participa la organizarea de concerte sau conferințe, la trimiterea de scrisori de protest către strategii politici sau la găsirea unor modalități de exprimare a opiniilor cetățenilor.

Campania de anul acesta are tema ''Didn't We Say Never Again?'' — ''Nu am spus (că nu se va mai întâmpla) niciodată?''. Delictele și actele de violență motivate de ură sunt în creștere în întreaga Europă. Conform paginii dedicate programului, dayagainstfascism.eu, extremiștii de dreapta incendiază centrele de azil. Refugiații care reușesc să supraviețuiască călătoriei periculoase către Europa sunt forțați să traverseze pe jos continentul, fiindu-le refuzată asistența din partea unor state membre UE. Partidele populiste de extremă dreapta înregistrează progrese în alegerile europene, naționale și locale, iar retorica anti-imigrație domină mass-media, deși după 1945 populația Europei a fost unită de un singur mesaj: ''Niciodată!''.

În Germania și în țările europene, care s-au aflat sub ocupație nazistă, rămășițele multor lagăre de concentrare și centre de execuție au fost transformate în muzee și monumente. Chiar și în țările care nu au fost implicate în Holocaust, guvernele și organizațiile supraviețuitorilor au ridicat, de asemenea, monumente și muzee. Printre aceste organizații se numără Yad Yashem, Autoritatea pentru Comemorarea Martirilor și Eroilor Holocaustului, care a fost înființată în 1953 la Ierusalim, printr-un act al Parlamentului israelian pentru comemorarea evreilor uciși de naziști.

La 10 octombrie 2005, a fost inaugurat, la București, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ''Elie Wiesel''. Principalul obiect de activitate al institutului îl constituie cercetarea și analizarea fenomenului Holocaustului, prin identificarea și conservarea documentelor, publicațiilor, din țară și din străinătate, privind Holocaustul și constituirea unui depozit pentru păstrarea acestora, ca mărturii ale memoriei istorice a secolului al XX-lea. La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat în capitală Memorialul Victimelor Holocaustului în România, un ansamblu aflat la intersecția străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu și Lipscani din Capitală. Ansamblul cuprinde o incintă memorială, doua instalații cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa și București, precum și cinci sculpturi amplasate în jurul incintei centrale.

SURSA-http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/11/09/ziua-internationala-de-lupta-impotriva-fascismului-si-antisemitismului-07-45-44